O disputa recenta purtata cu un curajos anonim pe internet mi-a amintit de experienta mea cu Ministerul Educatiei. M-am hotarat sa fac publica decizia MECTS, deoarece argumentele penduleaza intre ridicol, impostura si cretinism, fiind emise de 2 colaboratori ai MECTS, profesori de fizica ce examineaza ... materiale IT. Voi cauta documentul si voi posta aici scanarea, inclusiv cu numele "expertilor".
Debutul "colaborarii"
Am trimis Ministerului Educatiei, la propunerea dlui inspector Mircea P., cu scepticism, o solicitare de omologare a doua din cele 25 de materiale educationale pe care le produc.
Aceasta omologare nu afecta in nici un fel vanzarea produselor educationale: daca sunt bune se vand, daca nu - nu, cu sau fara omologare. Si s-au vandut bine!
De ce am solicitat omologarea ? Pentru cateva puncte la dosarul personal. Daca tot mi s-a propus ...
Ce am trimis
Am propus omologarea ca mijloc de invatamant a doua materiale:
1. un curs video de operare cu Open Office, ca alternativa gratuita si legala la Microsoft Word
2. o suita de lectii video referitoare la prelucrarea computerizata a imaginii.
Intregul set de materiale se gaseste la www.softedu.eu
Evenimente
Cum dupa un an si jumatate nu am primit nici un raspuns, am cerut lamuriri onor ministerului. Ofuscat probabil de aceasta indrazneala, au adunat la repezeala o comisie care a refuzat omologarea. Pana aici, toate bune.
Sa vedem insa "argumentele", pentru ca ele dovedesc ca cei care au examinat, nu au habar nici de IT, nici de subiectul pe care il "examinau. Iata genialele argumente:
Materialul 1, Lectii Video pentru utilizarea Open Office, editor de text GRATUIT
Argument - cel mai cretin: “...suita de lectii video propuse trimite utilizatorul la achizitionarea unor programe, fapt care duce la costuri suplimentare”. Noaptea mintii!
Tocmai Ministerul Educatiei este cel care a inclus in curricula scolara discipline care reclama utilizarea unor softuri costisitoare, fara a asigura licentele necesare: Autocad – 6.500 euro licenta, Corel – 600 euro licenta, Adobe Photoshop – 1400 euro licenta, Microsoft Word 700-1800 lei, si lista poate continua.
Ceea ce eu am propus este tocmai evitarea acestor cheltuieli prin trainingul video referitor la programe gratuite. Pentru un soft gratuit CARE este costul suplimentar ???
Poate am deranjat cone stie ce achizitii de licente, dar puteau gasi un argument care sa nu fie cu desavarsire cretin.
Am aratat in materialul de prezentare, faptul ca exista alternative gratuite la programele Microsoft Office.
Intr-adevar, de ce sa nu platim zeci de mii de euro pentru programe Microsoft, daca sunt posibile solutii gratuite ?
Aspectele semnalate de "comisie" nu sunt reale, intai pentru ca nu toate scolile au licenta Office.
Oricum, materialele propuse de mine nu reprezinta o inlocuire, ci o alternativa, fapt ce le scapa celor doua genii care au "evaluat" propunerea mea.
In al doilea rand, am aratat faptul ca elevii vor deveni absolventi, vor fi absorbiti in economia libera, unde firmele private nu aloca de regula sume importante licentelor software, situatie in care ar trebui sa dam dovada de responsabilitate fata de elevi, dar mai ales sa dovedim capacitate de anticipare, formand elevii pentru economia de piata reala, asa cum Ministerul este de acord, cel putin la nivel declarativ, in relatiile cu partenerii europeni.
Pregatirea elevilor in utilizarea softurilor gratuite nu cred ca mai are nevoie de argumente, dar sunt dispus sa initiez o dezbatere publica prin mediatizarea acestui aspect: Ministerul Invatamantului nu este interesat de dezvoltarea trainingului in software open source.
Materialul 2, suita de lectii video referitor la prelucrarea computerizata a imaginii
Pentru a simplifica la extrem lucrurile, am ales ca instructiunile de utilizare sa apara intr-o pagina web cu autorun. Fireste ca afisarea diacriticelor prezinta probleme, si asta o stie oricine are un minim contact cu notiuni elementare de IT.
Iata argumentul specialistilor: “Este necesara utilizarea diacriticelor specifice limbii romane”
Le scapa insa ca:
Textul la care se face referire este nota introductiva a Lectiilor Video, care arata Instructiunile de Utilizare si nu reprezinta nicidecum FONDUL materialului.
Materialele se adreseaza unor utilizatori care nu sunt extrem de familiari cu computerul. Fonturile romanesti, diacriticele mai precis, pun probleme de afisare pe anumite browsere care nu au setarile corecte pentru afisarea fonturilor tip UNICODE/ASCII etc.
Aceasta setare implica deja cunostinte avansate in utilizarea computerului, asadar am ales aceasta solutie.
In alegerea ei am fost motivat si de faptul ca alte materiale educationale avizate de acelasi Minister folosesc tot fonturi fara diacritice, lucru care nu a reprezentat un impediment pentru avizarea acestora. Pot exemplifica scurt: materiale ale firmei Varox, VH Soft 99, Inuitext, Engleza Comerciala, etc.
Deci onorata comisie nu stie ce inseamna unitate si constanta in decizii si aprecieri.
De altfel, chiar websiteul Ministerului utilizeaza in multe subpagini fonturi fara diacritice, ori programele scolare / curriculum-ul elaborat de minister, cum ar fi cel pentru clasa a IX biologie, ratacit prin pachetul cu curriculum pentru tehnologie.
Argument: “Evitarea exprimarii bilingve”.
Pe scurt: explic elevilor cum sa aleaga optiunea FILE apoi OPEN din meniul programului, meniu in limba engleza, fireste. Am de ales intre file-open si fisier-deschide.
Programele utilizate au meniurile in limba engleza si nu dispun de variante traduse.
Ne propunem sa pregatim elevii / cursantii pentru utilizarea acestor programe, moment in care avem doar doua alternative: spre exemplu, pentru a indica utilizatorului ca trebuie sa acceseze calea: Tools – Options, ii putem comunica informatia in limba romana, indicand Instrumente – Optiuni, dar riscam foarte mult ca acesta sa nu identifice respectivele butoane in meniurile programelor, si asa suficient de complexe, iar demersul nostru sa esueze pe altarul formalitatii.
A doua cale este de a indica numele original al butonului / comenzii / meniului, risipind confuzii ce s-ar putea usor crea si pregatind beneficiarul pentru economia reala.
La intalnirea de la Leuven, Belgia, in cursul unei Conferinte Internationale pe tema producerii de lectii video, s-a discutat de catre profesionisti in educatie inclusiv acest aspect, al exprimarii bilingve in cazul programelor in limba engleza. Lectiile video produse de mine in 5 limbi europene fac referire la aceeasi formulare originala cand se refera la meniuri, anume in limba engleza.
Cu o minima bunavointa din partea comisiei, se putea sugera cel putin avizarea materialelor in acele scoli in care se preda limba engleza. Dar de unde bunavointa, cererea trebuia respinsa pentru ca am avut tupeul de a intreba cine doarme de un an si jumatate, cu capul pe dosarul meu.
De departe cel mai incompetent argument este: “Incompatibilitatea cu alte sisteme antivirus”
CARE ALTE ?? ALTE FATA DE CE ??
Nu exista absolut nici o legatura intre functionalitatea acestor materiale si vreun sistem antivirus: discutam de LECTII VIDEO, FILME - cu alte cuvinte.
Insasi aceasta afirmatie denota un amatorism desavarsit si totala incompetenta din partea celor doi examinatori.
Imbecilitatea afirmatiei a starnit hohote de ras si a facut deliciul prietenilor mei multa vreme.
Voi reveni cu scanarea documentului si cu numele expertilor de geniu.
joi, 28 iunie 2012
duminică, 24 iunie 2012
Curs Web Design
In acest curs de Web Design vom descoperi o formidabila suita de editare web profesionala, gratuita si legala, inclusiv instrumente de editare de imagine si chiar imagine panoramica.
Veti putea crea o pagina web profesionala, urmarind cateva lectii video, extrem de precis concentrate pe exact ceea ce trebuie sa stiti pentru dezvoltare de webdesign profesional. Click pe imagini!
Vom construi pagina web de la zero, inclusiv imaginile care intra in componenta sa, ocupand-ne de crearea unui baner cu o fotografie panoramica, corectarea fotografiei, alegerea unei scheme de culori pentru pagina web, schitarea layoutului paginii web.
Un curs de web design extrem de concentrat si eficient!
Detalii: http://softedu.eu/WebPlus/webplus.html
Detalii: http://softedu.eu/WebPlus/webplus.html
joi, 21 iunie 2012
Inalta sau joasa Curte
As fi vrut sa il vad pe Nastase la inchisoare nu pentru 2 ani, si pentru mult mai multi.
Dar nu pentru acest motiv sau dosar, ci pentru privatizari frauduloase, pentru sume uriase luate drept mita, pentru lucruri grave, pe care multi ne-am imaginat ca le-a comis. De vreme ce intreaga justitie romana nu a gasit decat acest dosar penibil, timp de 8 ani, dupa ce s-a acoperit inca o data de rusine FALSIFICAND PROBE in alt dosar, rezulta ca nu a comis acele fapte abominabile, pe care constiinta colectiva i le punea in carca.
Datorita acelor fapte banuite, dar dovedite astazi ca inexistente, am ales un alt regim politic, care ne-a dus acolo unde suntem astazi.
Este insa dincolo de limita cea mai de jos a josniciei umane sa te bucuri de tragedia unui om, de aceasta drama petrecuta in familia Nastase. Este incredibil ca nu te poti gandi, cu o urma de compasiune macar, la copii sai, la familia sa. Este incredibil sa nu iti treaca prin neuron ca, DACA verdictul a fost unul nedrept, ASTA TI SE POATE INTAMPLA SI TIE!
In fine, aud mereu fraza: "deciziile justitiei nu se comenteaza". Pai ... de ce !? Am inteles ca justitia face exceptie mereu, am inteles ca ea a decis ca toate salariile din Romania se micsoreaza cu 25%, mai putin ale lor, pentu ca asa e drept.
Dar, daca am dreptul sa ma indoiesc si sa discut dovezi ale existentei divinitatii, cred ca imi este permis sa ma indoiesc si de deciziile justitiei umane, recte romane (SIC), care din pacate a dovedit mult prea des ca umbla cu doua masuri, care a bagat nenumarati oameni nevinovati in inchisoare, care a nenorocit destine, care azi decide una si maine alta - in aceeasi cauza, care a dovedit ca este zdreanta politicului, care in general s-a acoperit de rusine pe parcursul celor 20 de ani de libertate. Despre anii anteriori nu mai amintesc ...
Deci da, am dreptul sa ma indoiesc de dreptatea impartita discretionar si uneori tamp, si am dreptul sa ma indoiesc de acest verdict.
Mai mult, nu inteleg de ce decizia nu este explicata opiniei publice. Cineva care sa coboare de la inalta sau joasa curte si sa sustina o conferinta de presa, in care sa traduca pe intelesul ignorantilor acel dosar: de asta l-am acuzat, astea au fost probele, asta e deci sentinta.
De ce nu ? De ce acest MINISTER PUBLIC nu se supune regulilor la care se supun celelalte ministere si instituii ale statului ?
Pentru ca ii platim din banii nostri. Pentru ca o decizie criminala se poate aplica si in cazul tau.
Pentru ca avem dreptul sa stim!
Dar nu pentru acest motiv sau dosar, ci pentru privatizari frauduloase, pentru sume uriase luate drept mita, pentru lucruri grave, pe care multi ne-am imaginat ca le-a comis. De vreme ce intreaga justitie romana nu a gasit decat acest dosar penibil, timp de 8 ani, dupa ce s-a acoperit inca o data de rusine FALSIFICAND PROBE in alt dosar, rezulta ca nu a comis acele fapte abominabile, pe care constiinta colectiva i le punea in carca.
Datorita acelor fapte banuite, dar dovedite astazi ca inexistente, am ales un alt regim politic, care ne-a dus acolo unde suntem astazi.
Este insa dincolo de limita cea mai de jos a josniciei umane sa te bucuri de tragedia unui om, de aceasta drama petrecuta in familia Nastase. Este incredibil ca nu te poti gandi, cu o urma de compasiune macar, la copii sai, la familia sa. Este incredibil sa nu iti treaca prin neuron ca, DACA verdictul a fost unul nedrept, ASTA TI SE POATE INTAMPLA SI TIE!
In fine, aud mereu fraza: "deciziile justitiei nu se comenteaza". Pai ... de ce !? Am inteles ca justitia face exceptie mereu, am inteles ca ea a decis ca toate salariile din Romania se micsoreaza cu 25%, mai putin ale lor, pentu ca asa e drept.
Dar, daca am dreptul sa ma indoiesc si sa discut dovezi ale existentei divinitatii, cred ca imi este permis sa ma indoiesc si de deciziile justitiei umane, recte romane (SIC), care din pacate a dovedit mult prea des ca umbla cu doua masuri, care a bagat nenumarati oameni nevinovati in inchisoare, care a nenorocit destine, care azi decide una si maine alta - in aceeasi cauza, care a dovedit ca este zdreanta politicului, care in general s-a acoperit de rusine pe parcursul celor 20 de ani de libertate. Despre anii anteriori nu mai amintesc ...
Deci da, am dreptul sa ma indoiesc de dreptatea impartita discretionar si uneori tamp, si am dreptul sa ma indoiesc de acest verdict.
Mai mult, nu inteleg de ce decizia nu este explicata opiniei publice. Cineva care sa coboare de la inalta sau joasa curte si sa sustina o conferinta de presa, in care sa traduca pe intelesul ignorantilor acel dosar: de asta l-am acuzat, astea au fost probele, asta e deci sentinta.
De ce nu ? De ce acest MINISTER PUBLIC nu se supune regulilor la care se supun celelalte ministere si instituii ale statului ?
Pentru ca ii platim din banii nostri. Pentru ca o decizie criminala se poate aplica si in cazul tau.
Pentru ca avem dreptul sa stim!
Vita depasirilor
Episodul trei din "Monstrii de Romania se intoarce II"
Cu prilejul celei mai mici reflexii, descoperim o noua categorie de mosntru.
Copii: Astazi noi vom invata despre VD, vita depasirilor.
Comportament: VD ruleaza linsit cu viteza normala (pentru Romania, cca 30% peste limita legala).
In timpul acesta, pe langa desfatarea tipica a peisajelor care se deruleaza (putin mai rapid, aici) in fata noastra, dincolo de confortul sofarii propriei masini, VD se delecteaza probabil si cu propriile trairi, pentru ca si ea, vita, trebuie sa aiba asa ceva. Fireste, daca nu urla manelele din boxe.
Sirul pasnic al evenimentelor se fractureaza brusc atunci cand VD se apropie de o alta masina, care ruleaza amboluea cu doar 100 km/h.
Acum, o pata neagra (verzuie dupa cercetatorii americani) se asterne pe sinapsa VD: pinggg, pingggggg, problems !
"A aparut o masina in fata. Asadar, ea trebuie depasita QED. indiferent cu ce risc, trebuie sa o depasesc: adica luserul asta cu un cacat de Logan e mai tare ca mine ??? "
In acest moment, VD se lanseaza in depasire, si de cele mai multe ori reuseste sa scape cu viata. EL.
"Cercetatorii americani" releva traducerea sensorilor atasati de cutia craniana, in laborator:
"trebuie sa trec de boul asta cu orice pret, chiar daca ucid pe cineva si lasa ca ma feresc ceilalti"
Cu prilejul celei mai mici reflexii, descoperim o noua categorie de mosntru.
Copii: Astazi noi vom invata despre VD, vita depasirilor.
Comportament: VD ruleaza linsit cu viteza normala (pentru Romania, cca 30% peste limita legala).
In timpul acesta, pe langa desfatarea tipica a peisajelor care se deruleaza (putin mai rapid, aici) in fata noastra, dincolo de confortul sofarii propriei masini, VD se delecteaza probabil si cu propriile trairi, pentru ca si ea, vita, trebuie sa aiba asa ceva. Fireste, daca nu urla manelele din boxe.
Sirul pasnic al evenimentelor se fractureaza brusc atunci cand VD se apropie de o alta masina, care ruleaza amboluea cu doar 100 km/h.
Acum, o pata neagra (verzuie dupa cercetatorii americani) se asterne pe sinapsa VD: pinggg, pingggggg, problems !
"A aparut o masina in fata. Asadar, ea trebuie depasita QED. indiferent cu ce risc, trebuie sa o depasesc: adica luserul asta cu un cacat de Logan e mai tare ca mine ??? "
In acest moment, VD se lanseaza in depasire, si de cele mai multe ori reuseste sa scape cu viata. EL.
"Cercetatorii americani" releva traducerea sensorilor atasati de cutia craniana, in laborator:
"trebuie sa trec de boul asta cu orice pret, chiar daca ucid pe cineva si lasa ca ma feresc ceilalti"
duminică, 8 ianuarie 2012
Hotii de fericire
Cei care sunt parinti cunosc eforturile facute pentru a cumpara o jucarie copilului, de a-i face o bucurie, de a-l recompensa, de a-i arata ca el conteaza.
Sarbatorile reprezinta un minunat prilej: in splendida lume in care traieste, micul omulet asteapta miracolul aparitiei lui Mos Craciun, incarcat cu daruri, Mos care a strabatut intreaga lume, venind tocmai din Laponia, la bordul unei mirifice sanii trase de reni.
Soseste si seara minunata, in care copilul vede miracolul, aceeasi seara in care parintii se bucura de bucuria coplului lor.
Mosul desface desaga, ii da cadoul, cadou care .. .surpiza, ori nu functioneaza, ori se arde, ori functioneaza prost.
Ce simte un copil care vede cum un cadou mult asteptat, cadou care reprezinta dragostea parintilor sai pentru el, cadou care reprezinta si o recompensa pentru buna sa purtare, e defect, e ars ori nu functioneaza.
Ori trebuie asamblat, ori ii lipsesc baterii, ori orice altceva care sa intarzie si apoi sa anuleze bucuria si magia.
Asa ajungem la producatorii de jucarii, cea mai meschina ramura a industriei, cea mai murdara, cea mai infecta. Am din pacate o oarecare experienta trista in domeniu. In acasta vacanta de Craciun, copilul meu a primit in dar un elicopter Falcon VII Gold Edition (sic) care ar fi trebuit sa zboare, ghidat de o telecomanda. Cutia colorata, impresionanta, inauntru - magicul elicopter, adus de tata tocmai din Cipru, tinut ascuns cateva luni - aceleasi luni in care si-a amanat propria bucurie de a-si vedea copilul bucuros.
Prima surpriza, care desi nu poate fi imputata fabricantului, reprezinta totusi un impediment: bucuria nu poate fi imediata, asa cum se presupune la primirea unui cadou, ci trebuie asteptat 110 minute pentru ca acumulatorul sa se incarce.
Nu mai este un cadou, devine o promisiune cu deadline la 110 min.
Cu adevarat dead-line ... Dar, zis si facut: infigem in priza acumulatorul, si odata cu el amanam 110 minute si bucuria noastra, a amandurora.
Trece timpul cu pricina, masurat riguros pe ceas, montam acumulatorul si ... surpiza, elicea incepe sa se roteasca cu viteza, in secunda 2 incepe sa iasa fum si un crunt miros de ars umple camera.
Acesta a fost elicopterul Falcon VII Gold Edition. Ochii dezamagiti, in lacrimi, cu care un copil priveste scena, te indeamna sa meditezi la mitraliere, asociind imaginea cu fabricantii de jucarii, hotii de fericire.
Desi scumpa, jucaria s-a dovedit o mizeria infecta, un gunoi ordinar. Peste asta, mai primesc si incurajari ale altor parinti: "la noi a functionat", "al nostru zoboara", incurajari care contin cumva un mesaj subliminal cu incarcatura "oi fi facut tu ceva gresit".
O alta jucarie a fost un trenulet eletric de la renumita firma Dickie, mare producatoare de jucarii de calitate. trenuletul e frumos, functioneaza, sinele - surpiza, se imbina bine. Locomotiva este stabila pe sine ... ce mai, in sfarsit o jucarie care functioneaza. Dar atasam cele doua vagoane si constatam ca ansamblul devine instabil pe sine: deraiaza cu o incapatanare care exclude proasta executie a jucariei si ne duce cu gandul mai degraba la un inginer foarte capabil, care - rezulta in urma examinarii amanuntite a jucariei - a construit sinele mai joase cu mai putin de 1 milimetru, suficient ca mizeria sa nu functioneze.
Ce motivatie poate avea un asemenea animal, care proiecteaza o astfel de infectie, alta decat "vreti jucarii de calitate mai buna, dati bani mai multi".
Da ... deoarece pretul acestei porcarii de tren nu a fost mare, sunt tentat sa ii dau dreptate, pana cand constat ca eu a cumparat totusi un trenulet care ar trebui sa stea pe sine cu ale sale 2 vagoane, iar daca vreau 12 vagoane si doua locomotive, platesc mai mult.
In general pare ca producatorii de asemenea mizerii numite jucarii, nu au sectie de asamblare, o fi afectata de criza, si asta deoarece toate vin in bucati, in subansamble sau in piese. Dezvolta inteligenta copilului, nu-i asa ?
Da, numai ca asamblarea se face pe baza unei shceme care niciodata nu este clara, este mereu mica, meschina, alb-negru, obscura si patata de tus, practic ininteligibila pentru cineva care poarta ochelari si greu inteligibila pentru oricine.
Practic, in orice magazin cumperi "pisica-n sac": pe cutie arata minunat, nu te poti abtine sa nu gandesti ca investitia in design si culori putea fi redirectionata spre o functionalitate mai buna a mizeriei dinauntru, obiectele din cutie insa de cele mai multe ori dezamagesc, sunt cu intentie prost proiectate, ori se prajesc.
Si daca nu pot monta subansamblele pentru ca nu vad bine, de ce nu gasesc un avertisment pe cutie: atentie, jucaria este facuta bucati, trebuie sa o montezi tu dupa o schema meschina, mica, jegoasa. Ori chiorii nu au dreptul la jucarii ?
Si daca este vina mea, daca nu o pot monta pentru ca nu ma duce mintea, constat totusi ca pe cutie nu exista un avertisment: numai pentru cei cu IQ peste 40 - limita idioteniei, de altfel. Sau prostii nu au dreptul la jucarii ?
Le multumesc insa hotilor care au furat fericirea copilului meu in timpul Craciunului, pentru ca a putut constata pe pielea sa ca viata iti ofera surpize, ca de multe ori ce ti se ofera este o minciuna, ca majoritatea produselor pe care ni le ofera "societatea de consum imediat" sunt niste mizerii infecte, ca trebuie sa trateze orice producator/vanzator ca potential hot si, plecand de la aceasta premisa, sa isi ia toate masurile de siguranta.
Acest eveniment ne-a oferit prilejul de a constata ca viata e totusi frumoasa si ca fericirea nu depinde de obiecte, care de regula sunt niste mizerii.
Totusi, toate acestea i le puteam explica eu, gratuit, stand la o cofetarie zi de zi timp de un an, cu aceeasi bani cu care am cumparat mizeriile infecte numite "jucarii".
http://www.youtube.com/watch?v=JiDXpb5TMpE&feature=youtu.be
Sarbatorile reprezinta un minunat prilej: in splendida lume in care traieste, micul omulet asteapta miracolul aparitiei lui Mos Craciun, incarcat cu daruri, Mos care a strabatut intreaga lume, venind tocmai din Laponia, la bordul unei mirifice sanii trase de reni.
Soseste si seara minunata, in care copilul vede miracolul, aceeasi seara in care parintii se bucura de bucuria coplului lor.
Mosul desface desaga, ii da cadoul, cadou care .. .surpiza, ori nu functioneaza, ori se arde, ori functioneaza prost.
Ce simte un copil care vede cum un cadou mult asteptat, cadou care reprezinta dragostea parintilor sai pentru el, cadou care reprezinta si o recompensa pentru buna sa purtare, e defect, e ars ori nu functioneaza.
Ori trebuie asamblat, ori ii lipsesc baterii, ori orice altceva care sa intarzie si apoi sa anuleze bucuria si magia.
Asa ajungem la producatorii de jucarii, cea mai meschina ramura a industriei, cea mai murdara, cea mai infecta. Am din pacate o oarecare experienta trista in domeniu. In acasta vacanta de Craciun, copilul meu a primit in dar un elicopter Falcon VII Gold Edition (sic) care ar fi trebuit sa zboare, ghidat de o telecomanda. Cutia colorata, impresionanta, inauntru - magicul elicopter, adus de tata tocmai din Cipru, tinut ascuns cateva luni - aceleasi luni in care si-a amanat propria bucurie de a-si vedea copilul bucuros.
Prima surpriza, care desi nu poate fi imputata fabricantului, reprezinta totusi un impediment: bucuria nu poate fi imediata, asa cum se presupune la primirea unui cadou, ci trebuie asteptat 110 minute pentru ca acumulatorul sa se incarce.
Nu mai este un cadou, devine o promisiune cu deadline la 110 min.
Cu adevarat dead-line ... Dar, zis si facut: infigem in priza acumulatorul, si odata cu el amanam 110 minute si bucuria noastra, a amandurora.
Trece timpul cu pricina, masurat riguros pe ceas, montam acumulatorul si ... surpiza, elicea incepe sa se roteasca cu viteza, in secunda 2 incepe sa iasa fum si un crunt miros de ars umple camera.
Acesta a fost elicopterul Falcon VII Gold Edition. Ochii dezamagiti, in lacrimi, cu care un copil priveste scena, te indeamna sa meditezi la mitraliere, asociind imaginea cu fabricantii de jucarii, hotii de fericire.
Desi scumpa, jucaria s-a dovedit o mizeria infecta, un gunoi ordinar. Peste asta, mai primesc si incurajari ale altor parinti: "la noi a functionat", "al nostru zoboara", incurajari care contin cumva un mesaj subliminal cu incarcatura "oi fi facut tu ceva gresit".
O alta jucarie a fost un trenulet eletric de la renumita firma Dickie, mare producatoare de jucarii de calitate. trenuletul e frumos, functioneaza, sinele - surpiza, se imbina bine. Locomotiva este stabila pe sine ... ce mai, in sfarsit o jucarie care functioneaza. Dar atasam cele doua vagoane si constatam ca ansamblul devine instabil pe sine: deraiaza cu o incapatanare care exclude proasta executie a jucariei si ne duce cu gandul mai degraba la un inginer foarte capabil, care - rezulta in urma examinarii amanuntite a jucariei - a construit sinele mai joase cu mai putin de 1 milimetru, suficient ca mizeria sa nu functioneze.
Ce motivatie poate avea un asemenea animal, care proiecteaza o astfel de infectie, alta decat "vreti jucarii de calitate mai buna, dati bani mai multi".
Da ... deoarece pretul acestei porcarii de tren nu a fost mare, sunt tentat sa ii dau dreptate, pana cand constat ca eu a cumparat totusi un trenulet care ar trebui sa stea pe sine cu ale sale 2 vagoane, iar daca vreau 12 vagoane si doua locomotive, platesc mai mult.
In general pare ca producatorii de asemenea mizerii numite jucarii, nu au sectie de asamblare, o fi afectata de criza, si asta deoarece toate vin in bucati, in subansamble sau in piese. Dezvolta inteligenta copilului, nu-i asa ?
Da, numai ca asamblarea se face pe baza unei shceme care niciodata nu este clara, este mereu mica, meschina, alb-negru, obscura si patata de tus, practic ininteligibila pentru cineva care poarta ochelari si greu inteligibila pentru oricine.
Practic, in orice magazin cumperi "pisica-n sac": pe cutie arata minunat, nu te poti abtine sa nu gandesti ca investitia in design si culori putea fi redirectionata spre o functionalitate mai buna a mizeriei dinauntru, obiectele din cutie insa de cele mai multe ori dezamagesc, sunt cu intentie prost proiectate, ori se prajesc.
Si daca nu pot monta subansamblele pentru ca nu vad bine, de ce nu gasesc un avertisment pe cutie: atentie, jucaria este facuta bucati, trebuie sa o montezi tu dupa o schema meschina, mica, jegoasa. Ori chiorii nu au dreptul la jucarii ?
Si daca este vina mea, daca nu o pot monta pentru ca nu ma duce mintea, constat totusi ca pe cutie nu exista un avertisment: numai pentru cei cu IQ peste 40 - limita idioteniei, de altfel. Sau prostii nu au dreptul la jucarii ?
Le multumesc insa hotilor care au furat fericirea copilului meu in timpul Craciunului, pentru ca a putut constata pe pielea sa ca viata iti ofera surpize, ca de multe ori ce ti se ofera este o minciuna, ca majoritatea produselor pe care ni le ofera "societatea de consum imediat" sunt niste mizerii infecte, ca trebuie sa trateze orice producator/vanzator ca potential hot si, plecand de la aceasta premisa, sa isi ia toate masurile de siguranta.
Acest eveniment ne-a oferit prilejul de a constata ca viata e totusi frumoasa si ca fericirea nu depinde de obiecte, care de regula sunt niste mizerii.
Totusi, toate acestea i le puteam explica eu, gratuit, stand la o cofetarie zi de zi timp de un an, cu aceeasi bani cu care am cumparat mizeriile infecte numite "jucarii".
http://www.youtube.com/watch?v=JiDXpb5TMpE&feature=youtu.be
Abonați-vă la:
Postări (Atom)