Decizia nr. 13191/30.09.2008

O disputa recenta purtata cu un curajos anonim pe internet mi-a amintit de experienta mea cu Ministerul Educatiei. M-am hotarat sa fac publica decizia MECTS, deoarece argumentele penduleaza intre ridicol, impostura si cretinism, fiind emise de 2 colaboratori ai MECTS, profesori de fizica ce examineaza ... materiale IT. Voi cauta documentul si voi posta aici scanarea, inclusiv cu numele "expertilor".  

Debutul "colaborarii"
Am trimis Ministerului Educatiei, la propunerea dlui inspector Mircea P., cu scepticism, o solicitare de omologare a doua din cele 25 de materiale educationale pe care le produc. Aceasta omologare nu afecta in nici un fel vanzarea produselor educationale: daca sunt bune se vand, daca nu - nu, cu sau fara omologare. Si s-au vandut bine! De ce am solicitat omologarea ? Pentru cateva puncte la dosarul personal. Daca tot mi s-a propus ...  

Ce am trimis
Am propus omologarea ca mijloc de invatamant a doua materiale: 1. un curs video de operare cu Open Office, ca alternativa gratuita si legala la Microsoft Word 2. o suita de lectii video referitoare la prelucrarea computerizata a imaginii. Intregul set de materiale se gaseste la www.softedu.eu

 Evenimente
 Cum dupa un an si jumatate nu am primit nici un raspuns, am cerut lamuriri onor ministerului. Ofuscat probabil de aceasta indrazneala, au adunat la repezeala o comisie care a refuzat omologarea. Pana aici, toate bune. Sa vedem insa "argumentele", pentru ca ele dovedesc ca cei care au examinat, nu au habar nici de IT, nici de subiectul pe care il "examinau. Iata genialele argumente:  

Materialul 1, Lectii Video pentru utilizarea Open Office, editor de text GRATUIT
 Argument - cel mai cretin: “...suita de lectii video propuse trimite utilizatorul la achizitionarea unor programe, fapt care duce la costuri suplimentare”. Noaptea mintii! Tocmai Ministerul Educatiei este cel care a inclus in curricula scolara discipline care reclama utilizarea unor softuri costisitoare, fara a asigura licentele necesare: Autocad – 6.500 euro licenta, Corel – 600 euro licenta, Adobe Photoshop – 1400 euro licenta, Microsoft Word 700-1800 lei, si lista poate continua.  

Ceea ce eu am propus este tocmai evitarea acestor cheltuieli prin trainingul video referitor la programe gratuite. Pentru un soft gratuit CARE este costul suplimentar ??? Poate am deranjat cone stie ce achizitii de licente, dar puteau gasi un argument care sa nu fie cu desavarsire cretin. Am aratat in materialul de prezentare, faptul ca exista alternative gratuite la programele Microsoft Office.

Intr-adevar, de ce sa nu platim zeci de mii de euro pentru programe Microsoft, daca sunt posibile solutii gratuite ? Aspectele semnalate de "comisie" nu sunt reale, intai pentru ca nu toate scolile au licenta Office.
Oricum, materialele propuse de mine nu reprezinta o inlocuire, ci o alternativa, fapt ce le scapa celor doua genii care au "evaluat" propunerea mea. In al doilea rand, am aratat faptul ca elevii vor deveni absolventi, vor fi absorbiti in economia libera, unde firmele private nu aloca de regula sume importante licentelor software, situatie in care ar trebui sa dam dovada de responsabilitate fata de elevi, dar mai ales sa dovedim capacitate de anticipare, formand elevii pentru economia de piata reala, asa cum Ministerul este de acord, cel putin la nivel declarativ, in relatiile cu partenerii europeni.

Pregatirea elevilor in utilizarea softurilor gratuite nu cred ca mai are nevoie de argumente, dar sunt dispus sa initiez o dezbatere publica prin mediatizarea acestui aspect: Ministerul Invatamantului nu este interesat de dezvoltarea trainingului in software open source.

 Materialul 2, suita de lectii video referitor la prelucrarea computerizata a imaginii
Pentru a simplifica la extrem lucrurile, am ales ca instructiunile de utilizare sa apara intr-o pagina web cu autorun. Fireste ca afisarea diacriticelor prezinta probleme, si asta o stie oricine are un minim contact cu notiuni elementare de IT.

 Iata argumentul specialistilor: “Este necesara utilizarea diacriticelor specifice limbii romane”

 Le scapa insa ca: Textul la care se face referire este nota introductiva a Lectiilor Video, care arata Instructiunile de Utilizare si nu reprezinta nicidecum FONDUL materialului. Materialele se adreseaza unor utilizatori care nu sunt extrem de familiari cu computerul. Fonturile romanesti, diacriticele mai precis, pun probleme de afisare pe anumite browsere care nu au setarile corecte pentru afisarea fonturilor tip UNICODE/ASCII etc.

Aceasta setare implica deja cunostinte avansate in utilizarea computerului, asadar am ales aceasta solutie. In alegerea ei am fost motivat si de faptul ca alte materiale educationale avizate de acelasi Minister folosesc tot fonturi fara diacritice, lucru care nu a reprezentat un impediment pentru avizarea acestora. Pot exemplifica scurt: materiale ale firmei Varox, VH Soft 99, Inuitext, Engleza Comerciala, etc. 

Deci onorata comisie nu stie ce inseamna unitate si constanta in decizii si aprecieri.
De altfel, chiar websiteul Ministerului utilizeaza in multe subpagini fonturi fara diacritice, ori programele scolare / curriculum-ul elaborat de minister, cum ar fi cel pentru clasa a IX biologie, ratacit prin pachetul cu curriculum pentru tehnologie.  

Argument: “Evitarea exprimarii bilingve”. Pe scurt: explic elevilor cum sa aleaga optiunea FILE apoi OPEN din meniul programului, meniu in limba engleza, fireste. Am de ales intre file-open si fisier-deschide. Programele utilizate au meniurile in limba engleza si nu dispun de variante traduse.

Ne propunem sa pregatim elevii / cursantii pentru utilizarea acestor programe, moment in care avem doar doua alternative: spre exemplu, pentru a indica utilizatorului ca trebuie sa acceseze calea: Tools – Options, ii putem comunica informatia in limba romana, indicand Instrumente – Optiuni, dar riscam foarte mult ca acesta sa nu identifice respectivele butoane in meniurile programelor, si asa suficient de complexe, iar demersul nostru sa esueze pe altarul formalitatii.

A doua cale este de a indica numele original al butonului / comenzii / meniului, risipind confuzii ce s-ar putea usor crea si pregatind beneficiarul pentru economia reala.

La intalnirea de la Leuven, Belgia, in cursul unei Conferinte Internationale pe tema producerii de lectii video, s-a discutat de catre profesionisti in educatie inclusiv acest aspect, al exprimarii bilingve in cazul programelor in limba engleza. Lectiile video produse de mine in 5 limbi europene fac referire la aceeasi formulare originala cand se refera la meniuri, anume in limba engleza.

Cu o minima bunavointa din partea comisiei, se putea sugera cel putin avizarea materialelor in acele scoli in care se preda limba engleza. Dar de unde bunavointa, cererea trebuia respinsa pentru ca am avut tupeul de a intreba cine doarme de un an si jumatate, cu capul pe dosarul meu.

De departe cel mai incompetent argument este: “Incompatibilitatea cu alte sisteme antivirus”

 CARE ALTE ?? ALTE FATA DE CE ??  

Nu exista absolut nici o legatura intre functionalitatea acestor materiale si vreun sistem antivirus: discutam de LECTII VIDEO, FILME - cu alte cuvinte. 

Insasi aceasta afirmatie denota un amatorism desavarsit si totala incompetenta din partea celor doi examinatori.
Imbecilitatea afirmatiei a starnit hohote de ras si a facut deliciul prietenilor mei multa vreme.

Voi reveni cu scanarea documentului si cu numele expertilor de geniu.